Salvarea fermei taranesti – Avram Fitiu

Dincolo de valoarea lucrării, împărtăşesc dragostea prietenului meu pentru ţăranul român, de care ne leagă nenumărate popasuri în satele Sălajului cu poveşti despre alimentaţia tradiţională, despre reţete demult uitate într-o bucătărie actuală tot mai asaltată de „aroma de la supermarket”. Şi tot dragostea pentru ţăran a fost şi motivul participării noastre la nenumărate evenimente culturale de promovare a satului românesc şi a valorilor acestuia, mânaţi fiind de convingerea că salvarea fermei ţărăneşti înseamnă, în cele din urmă, salvarea noastră identitară în faţa asaltului uniformizator al globalizării.

Mircea Groza

Cartea colegului, prietenului şi consăteanului meu, Avram Fiţiu, înglobează două componente majore ale mediului rural care se întrepătrund şi se completează în modul cel mai inspirat. Una se referă la aspecte de ordin tehnic, managerial şi politic, iar cea de-a doua la spiritualitatea ţărănească şi la nepreţuitele valori culturale ale satului românesc. Modernizarea societăţii nu aduce cu sine numai beneficii, aşa cum greşit înţeleg mulţi semeni de-ai noşti. Ea înseamnă, din păcate, şi pierderea diversităţii biologice şi culturale, uniformizare şi implicit vulnerabilitate.

[…] În acest context apare cartea de faţă care se constituie “într-un veritabil ghid pentru toţi cei care doresc să practice o agricultură sănătoasă şi să contribuie la asanarea grabnică şi reală a satului românesc. Felicit autorul pentru această prodigioasă lucrare cât şi pentru toată truda depusă de-a lungul carieriei sale în slujba ştiinţei agricole româneşti şi a ţăranului român.

Conf. Dr. Aurel Maxim

Fragment din carte:

Cu toții facem o greșeală fundamentală considerând că pământul ne aparține, când, de fapt, noi suntem ai pământului și depindem complet de pământ. Noi doar acționăm, deseori inconștient de valoarea legăturilor noastre cu pământul din care ne tragem. În momentul prezent, vechea cultură țărănească, care a generat valori comportamentale care au permis ca oamenii să se integreze în natură, este în pericol de dispariție, fiind înlocuită de „modernismul noilor tehnologii”. Încep să se creeze roboți agricultori care acționează fără a avea vreo empatie cu pământul și care nu vor ști dacă nu cumva distrug fragilul ecosistem al pământului.

După chimizarea agriculturii care a condus la deșertificarea unor suprafețe din ce în ce mai largi de pământ, apare tendința de îndepărtare a oamenilor pământului de lângă pământul ce le-a dat viață și care îi protejează. Drept consecință, dispar pădurile și apare o încălzire globală accelerată, dispar specii și se degradează sustenabilitatea ecosistemului. Apele se degradează calitativ și gunoaiele din plastic otrăvesc totul, conducând la o degradare a sănătății, atât a oamenilor, cât și a mediului natural.

Riscurile cele mai mari… sunt înarmarea și degradarea mediului natural. Din aceste motive, experiența ancestrală a fermelor țărănești și a cultului păcii în lume, al respectului față de mama natură pe care țăranii din zonele montane le-au moștenit de la strămoșii noștri daci și care au fost moștenite din codurile belagine, sunt valabile și în ziua de astăzi. În acest context ancestral se înscrie și cartea Salvarea Fermei Țărănești scrisă de profesorul Avram Fițiu.

 Prof. dr. Florin Colceag