Politica romaneasca. Articole aparute in Tribuna poporului si Tribuna de la Arad (1897-1910) – Ioan Slavici

DESPRE CARTE

Dumnezeu mi-a dat ochi ca să văd, minte ca să judec şi destoinicia de a-mi da pe faţă gândurile, pentru ca să mă folosesc de aceste daruri ale lui nu numai spre a-mi agonisi pâinea de toate zilele, ci şi spre a face voia lui. Ştiam că se vor supăra mulţi dintre cei puternici şi mă vor prigoni cu îndârjire. Nu-mi rămânea însă decât să-mi fac datoria, să mă supun cu umilinţă soartei mele şi să muncesc din greu ca s-o pot duce cu chiu cu vai de azi pe mâine.

Ioan Slavici

În perioada colaborării la Tribuna din Arad, Slavici avea peste 50 de ani, deci toate mecanismele gândirii sale politice şi sociale funcţionau la capacitate maximă. Era un om cu o mare experienţă de viaţă, un scriitor recunoscut, un editor cu rezultate remarcabile, mai ales după activitatea deosebit de intensă desfăşurată la Tribuna din Sibiu, în perioada 1884-1891. Însă Slavici cunoştea foarte bine faţa şi dedesubturile politicii, fiind implicat în diverse acţiuni de sprijinire a unor lideri politici români din Ardeal ori de la Bucureşti. A plătit însă tribut jurnalismului, colaborările lui la publicaţia arădeană indicând un analist politic de bună calitate, adesea peste Mihai Eminescu în înţelegerea problemelor cu care se confruntau românii şi viaţa politică din România şi Austro-Ungaria.

Lucian-Vasile Szabo