Basme romanesti repovestite

Basme româneşti este o culegere de basme şi poveşti româneşti populare şi culte, repovestite de C. Virgil Gheorghiu și transpuse în limba germană în perioada de după război, când autorul ajunsese la Heidelberg, unde urma cursurile Facultăţii de Teologie. Un domn în vârstă, Eugen Dörr, care tocmai fondase o editură, i-a propus să scrie nişte basme româneşti, care au şi apărut în 1948 în colecţia “Märchen der Völker” (“Basme ale popoarelor”).

Această culegere poate nu e altceva decât o redare sub altă formă a crezului spiritual al autorului, a credinţei sale în Dumnezeu şi în menirea omului. Prin repovestirea plină de farmec şi dramatism, C. Virgil Gheorghiu încearcă să scoată la lumină unele taine iniţiatice ascunse în basme. Cuvintele curg mai mult decât firesc, aproape ca o incantaţie, luându-l pe cititor în fluxul lor, înălţându-l în sfere suprapământeşti.

În aceste momente de cumpănă, avem nevoie de un asemenea izvor de apă vie…