Cuantificarea bugetului de sedimente si determinarea ratelor de denudatie in Valea Doamnei, Muntii Fagarasului – Adrian-Cristian Ardelean

În lucrarea de față, autorul folosește cunoștințele dobândite în decursul anilor de studiu pentru a aprofunda, cu ochiul fin al iubitorului de natură, problemele fundamentale ale mediului carpatic românesc. Care este metodologia adecvată cuantificării volumului de sedimente din cadrul sectorului superior al Văii Doamnei? Care este distribuția formelor de acumulare din cadrul acestui areal? Care este cantitatea de depozite înmagazinate? Ce concluzii se pot trage pe baza distribuţiei formelor de relief cu rol în depozitarea sedimentelor? Pentru a afla un răspuns la toate acestea și pentru a înțelege mai bine specificul mediului alpin din Carpații românești, autorul ne propune să renunțăm la perspectiva limitativă și să contemplăm muntele în tot ansamblul său, ca un sistem geomorfologic complex.

Sub îndrumarea Prof. univ. dr. Petru Urdea, dr. Adrian-Cristian Ardelean, născut la Sânnicolau-Mare, a obținut în 2016 titlul de doctor în geografie la Universitatea de Vest din Timișoara, cu lucrarea Cuantificarea bugetului de sedimente şi determinarea ratelor de denudaţie în Valea Doamnei, Munţii Făgăraşului.

În timpul studiilor a obținut mai multe burse de specializare în străinătate, reușind astfel să deprindă o serie de tehnici specifice de cercetare precum, cartarea geomorfologică, sistemele informatice geografice și geofizica aplicată.

Ursita face însă ca drumul său să se abată de la traseul marcat împreună cu prietenii și colegii geografi, din anul 2016 activând în cadrul secției de Arheologie a Muzeului Național al Banatului, în calitate de muzeograf specialist în geofizică.

Cu toate acestea, a continuat colaborarea cu membrii Departamentului de Geografie al Universității de Vest din Timișoara, publicând o serie de lucrări științifice în reviste de prestigiu, cum sunt: Science of The Total Environment, Cold Regions Science and Technology, Geografiska Annaler, Catena, Area.

Având în vedere că omul și spațiul se întâlnesc întotdeauna pe axa timpului, autorul rămâne un prieten fidel atât al geografiei cât și al arheologiei, pentru că omul are nevoie de spațiu pentru a putea trăi, iar spațiul are nevoie de om pentru a putea fi trăit și perceput.