O problema de cultivare a limbii: Acordul – Emina Capalnasan

PREZENTARE CARTE

Cartea reprezintă o tratare monografică a unei teme ce a atras, de-a lungul vremii, interesul lingviştilor români, care i-au şi consacrat diverse studii, ocupându-se de un aspect sau altul al fenomenului menţionat. De la apariţia volumului elaborat de G. Gruiţă (Acordul în limba română, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1981) s-au scurs însă 35 de ani, astfel că o abordare actuală de acest gen devine mai mult decât oportună, mai ales că ea nu vizează doar aspectele „clasice” (cu repercusiuni în analiza gramaticală) legate de acordul predicatului cu subiectul sau al atributului cu termenul regent, ci şi implicaţiile acordului apoziţiei ori al elementului predicativ suplimentar, alături de acordul hipercorect al adverbelor, frecvent întâlnit în comunicarea curentă.

Florina-Maria Băcilă

DESPRE AUTOR

Emina Căpălnăşan este asistent doctor la Facultatea de Litere, Istorie şi Teologie din cadrul Universităţii de Vest din Timişoara (Colectivul de limba română, Departamentul de studii româneşti). A susţinut teza de doctorat în anul 2012. Principalul obiectiv al lucrării a fost demonstrarea ideii că modernitatea prozei lui Marin Sorescu poate fi pusă sub semnul întrebării, problematizând reevaluarea încadrării scriitorului într-un singur curent literar, şi anume în modernism, pornind de la aspectele de ordin formal al discursului. Alegerea titlului: „O modernitate problematică: proza lui Marin Sorescu” reprezintă, astfel, prinderea aproape sentinţială a ideii. A participat la conferinţe naţionale şi internaţionale şi a publicat articole, recenzii, cronici de evenimente în reviste de specialitate şi în volume colective. Autoare de blog (www.literparc.ro) şi colaboratoare a revistei „Dacia literară” (rubrica Investigaţii lingvistice), Emina Căpălnăşan a luat parte la o serie de proiecte internaţionale care au avut drept scop principal învăţarea limbii române în contextul conştientizării backgroundului cultural unic. Susţinătoare a literelor frumoase, dar şi a celor corecte, fiind preocupată în mod special de problemele limbii române contemporane, s-a implicat activ în proiectele facultăţii – şcoli de vară, conferinţe, colocvii studenţeşti – şi a făcut parte din comitetul editorial al volumului Quaestiones Romanicae. Din februarie 2014 este şi lector străin de limba română la Universitatea din Belgrad.