Sangele – anatomie si simbol literar in tragediile lui Seneca si Shakespeare – Antuza Genescu

De la Seneca… sângele curge la Shakespeare, în epoca elisabetană, sub deviza – inspirat aleasă de autoare – Pro arte, pro sanguine. După analize de o originalitate incontestabilă, dar şi de o temeinicie plină de acribie, autoarea ajunge la concluzii pe cât de clare, pe atât de convingătoare, din care aş reţine doar atât: „Aşa cum are un traseu prin corpul uman, sângele are unul şi prin creaţia literară, curgând de la tragedia latină la cea elisabetană”; şi, în fine, despre cei doi: „Tragedille lor se amplifică în spectacole magnifice ale sângelui”.

Dan Negrescu